vineri, 24 septembrie 2010

Arsenic and old lace

Sclava iubirii, 2008, ulei pe pînză, 80 x 70 cm
E inspirată de o dantelă cusută de bunica mea. Sclava iubirii e prizonieră în dantela ei de vise şi priveşte cu speranţă spre inima imaginară. Garguii din cele patru colţuri o ameninţă şi îi savurează durerea.
Love makes you fly, 2008 ulei pe pînză, 80 x 70 cm
O sclavă a iubirii mai dezlănţuită e captivă în pînza de păianjen cu boabe de rouă. Îngerii, care ar fi trebuit să o ocrotească, au adormit şi au alunecat în partea de jos a imaginii. Sus au promovat cei doi gargui care o privesc cu dispreţ.
Mama îmi spunea că viaţa nu e un tango, 2008, ulei pe pînză, 100 x 80 cm
Perechea animată din imagine se indreaptă în paşi de tango spre viitor, dar e blocată în medalionul aşternutului de pat, în care nişte păianjeni şi-au ţesut pînzele. Din medalioanele superioare privesc doi copii, unul rîde buimac, iar celălalt, viitor poet, are deja conştiinţă de sine şi e nemulţumit de viaţă.

Altar foarte personal, 2008, ulei pe pînză, 100 x 100 cm
Un omagiu în dantelă celui care m-a salvat din depresie: Mircea Miclea; şi celor care m-au ajutat să nu cad înapoi: Madonna şi Mihai Dobrovolschi.

Adam şi Eva, 2008, ulei pe pînză, 100 x 70 cm
Poetul a croşetat în timpul liber o dantelă cu motive de grădina în care Adam şi Eva, descurajaţi, au găsit în loc de măr, o gaură. Înainte de culcare, poetul meditează în coroana copacului şi parcă ar visa mai frumos, dacă nu ar fi croşetat nimic. Poate hazardul face ca pînă dimineaţa dantela să se deşire de la sine.
Copacul-plămîn între groapă şi amuzament superior, 2009, ulei pe pînză, 100 x 70 cm
La rădăcina copacului se afla mumia unui om pe care cîntă o pasăre. Ochii din dantelă privesc spre larvele care vor alcătui prînzul păsării. Întreaga scenă e observată de un mic demon necrescut, care se scobeşte în nas. Deasupra lui, trei pînze de păianjen au impresia că centrul lor adăposteşte cîte un soare.
Pseudoaltar în aer, 2009, ulei pe pînză, 120 x 100 cm
În medalioanele dantelei cu formă de mantie apar o fetiţă care plînge din nimic, un bătrîn senil care rîde ajuns la capăt de drum, iar în centru un extraterestru cu cap de mască veneţiană. Un culoar duce de la extraterestru la medalionul superior, cu formă de uter, în care un cosmonaut pluteşte în derivă. Fluturii de la extremităţile dantelei încearcă s-o înalţe, dar, poate, nu reuşesc decît s-o deşire.
Yes, master ! 2009, ulei pe pînză, 130 x 100 cm
Povestea din dantelă e pusă în mişcare de cele două balerine dintr-o cutie muzicală. O femeie e tot timpul la dispoziţia stăpînului, iar acesta işi încoardă muşchii şi priveşte cu încredere în zare spre noi obiective pe care le va cuceri.
Citat din "Păsările" de Hitchcock, 2009, ulei pe pînză, 100 x 100 cm
Melanie e blondă, frumoasă, fermecătoare, mîndră şi vorbeşte cu viitorul ei iubit la telefon. În mintea ei se află de-a valma o bucată de creier, fragmente din sistemul neuronal, păsărele, inimi, raci, un crab, un fluture, peşti şi noduri false. Magazinul universal se prelungeşte generos în afara tabloului. 
Încă un citat din "Păsările" de Hitchcock, 2009, ulei pe pînză, 83 x 70 cm
Melanie e sigură că îl va cuceri pe Mitch, dar victoria ei e luată în derîdere de garguii de jos, care se bucură că frumuseţea ei e supusă degradării. Melanie e înconjurată de inimi şi degete-fursecuri de Halloween, care fac parte din aceeaşi lume amară cu degetele ei în penumbră. 
Anticristina, 2009, ulei pe pînză, 100 x 100 cm
Anticristina e angajată cu normă întreagă la un laborator de radiologie. La serviciu vede cu ajutorul aparatelor în interiorul pacienţilor, iar noaptea, cu ochii minţii, vede şi analizează sufletul oamenilor. Ea îi ajută pe cei din jur, dar nu se poate ajuta pe sine; acesta e preţul plătit pentru calităţile ei neobişnuite.
Fermoarul stradal, 2010, ulei pe pînză, 100 x 80 cm
Posesorul adidaşilor obosiţi din imagine se sprijină nehotărît pe fermoarul stradal de fier. Reţeaua din dantelă de vise e ademenitoare, dar, dacă păşeşte în dreapta sau în stînga, se prăbuşeşte în gol.
Familia cu firma de termopane, 2010, ulei pe pînză, 100 x 100 cm
Familia se simte confortabil în curtea cu ziduri înalte, care o izolează de lume. Doamna e mai visătoare, iar domnul, mai practic. Copilul cel mic încă nu e cu picioarele pe pămînt şi vede, astfel, o entitate, invizibilă celorlalţi, în afara tabloului. Dincolo de zid e o pădure ameninţătoare inspirată din "Antichrist" de Lars von Trier. Piticul de grădină, din ceramică de duzină, ne întîmpină vesel, dar a umplut felinarul cu ceaţa din pădure.
Undeva, cîndva, 2010, ulei pe pînză, 80 x 65 cm
E o scenă surprinsă în 2010, la întîlnirea de 20 de ani a absolvenţilor de Electrotehnică din Cluj. Toţi savurează din plin momentul. Printre ingineri l-am strecurat pe Christopher Reeve, care ne priveşte din altă lume. Imaginea difuză din fundal aminteşte de Elise din "Somewhere in Time", o frumuseţe ideală, care nu se uzează.
Vernisaj cu Regina, 2010, ulei pe pînză, 80 x 80 cm
E vernisajul meu utopic la Londra. În centrul imaginii e mama, care a murit acum 17 ani, iar în fundal, tabloul care o îngrozea. Acum se simte împlinită, alături e Regina şi tanti Mia, care o invidiază. În planul al doilea apar Madonna, Cristina şi două personaje, care par mai degrabă din lumea umbrelor. Mugurel priveşte peste umărul uneia.